Se impozitează darul de nuntă? Ce spune ANAF și ce dovezi păstrați

Nu. Darul de nuntă nu se impozitează și nu se declară la ANAF. Codul fiscal trece donațiile între veniturile neimpozabile, iar ANAF a confirmat public, în 2024 și 2025, că darurile de nuntă și botez sunt surse identificate. Cota de 70% privește doar banii a căror proveniență nu poate fi arătată, de aceea merită să păstrați dovezi.

Mai jos găsiți ce scrie exact în lege, ce a spus ANAF, ce se întâmplă când duceți plicurile la bancă și ce hârtii merită păstrate. Am citit textele de lege în forma lor la zi pe legislatie.just.ro, pe 25 octombrie 2026. Nu suntem consultanți fiscali: articolul vă explică regulile, nu ține locul unui sfat personalizat. Pentru sume mari sau situații complicate (o locuință cumpărată din dar, bani de la părinți, venituri din străinătate), vorbiți cu un consultant fiscal sau cu un avocat.

Pe scurt: ce spune legea

Codul fiscal enumeră la art. 61 categoriile de venituri pe care se plătește impozit (salarii, chirii, dividende, activități independente și altele), iar la art. 62 pe cele care nu se impozitează. Litera p) a art. 62 spune că nu sunt impozabile «sumele sau bunurile, inclusiv titluri de valoare și aur de investiții, primite cu titlu de moștenire ori donație». Darul de nuntă e, juridic, o donație de la invitați către voi.

Diferența dintre primul și ultimul rând nu e suma, ci dovada. Aceiași bani sunt neimpozabili dacă puteți arăta că vin din darul de nuntă și pot ajunge tratați ca venit neidentificat dacă nu puteți.

Ce a spus ANAF despre darul de nuntă

Subiectul revine în fiecare an, de obicei odată cu un zvon pe rețelele sociale, iar ANAF a răspuns de fiecare dată la fel:

• Iunie 2024. La scurt timp după ce a intrat în vigoare cota de 70%, ANAF a precizat că «sursele de fonduri de natura darurilor de nuntă/de botez» nu sunt venituri impozabile și nu trebuie declarate, iar cota de 70% nu se aplică surselor identificate de la art. 61 și 62 (comunicatul ANAF, preluat de Fiscalitatea).
• Martie 2025. Într-o nouă precizare, ANAF a scris că sumele date între rude țin de donație sau dar manual și sunt neimpozabile, iar sumele încasate la «nunți/botezuri», pentru care nu există obligație de declarare, sunt tot venituri neimpozabile (precizarea ANAF nr. 281 din 12 martie 2025).
• Iunie 2025. ANAF a dezmințit din nou că banii de dar ar urma să fie impozitați, pentru că au «un caracter ocazional, personal» (Playtech).
• Septembrie 2025. Președintele ANAF, Adrian Nica, a spus că «ANAF nu își propune să verifice mirii, nu își propune să verifice darul de nuntă». Ce urmărește instituția, a explicat el, e ca cei care încasează banii pentru organizarea nunții (exemplul dat a fost cel al saloanelor de nunți) să-i declare (Euronews, după Agerpres).

Până pe 25 octombrie 2026 nu am găsit nicio modificare a Codului fiscal care să schimbe acest regim. Dacă vă căsătoriți în 2027, verificați totuși știrile fiscale din lunile dinainte: legea fiscală se schimbă des.

De unde vine cota de 70% și când v-ar putea privi

Din 1 iulie 2024, art. 117 din Codul fiscal, modificat prin Legea nr. 296/2023, spune: «Orice venituri constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, a căror sursă nu a fost identificată, se impun cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate». La impozit se adaugă dobânzi și penalități.

ANAF ajunge să «constate» astfel de venituri prin verificarea situației fiscale personale, descrisă la art. 138-146 din Codul de procedură fiscală. Pașii, pe scurt:

1. 1Analiza de risc. ANAF estimează veniturile unei persoane (din conturi, bunuri cumpărate, cheltuieli) și le compară cu cele declarate de ea sau de angajatori. Diferența contează dacă trece de 10% din veniturile declarate și are cel puțin 50.000 de lei (art. 138 alin. 2). Din 2026, cel mult 10% dintre persoanele verificate pot fi alese și aleatoriu.
2. 2Notificarea. Înainte de selecție, persoana cu risc primește o notificare și își poate corecta declarațiile.
3. 3Avizul de verificare. Dacă verificarea începe, aveți cel mult 60 de zile, prelungibile o dată cu 30, ca să aduceți documente justificative și o declarație de patrimoniu și venituri.
4. 4Metodele indirecte. ANAF reconstituie intrările și ieșirile de bani din perioada verificată. Ce a intrat și nu poate fi explicat devine bază de impozitare.

Dovada e treaba voastră: «Contribuabilul/Plătitorul are sarcina de a dovedi actele și faptele care au stat la baza declarațiilor sale» (art. 73 din Codul de procedură fiscală). Iar dreptul ANAF de a stabili impozite se prescrie, ca regulă, în 5 ani socotiți de la 1 iulie a anului următor (art. 110). Pentru o nuntă din 2027, termenul curge de la 1 iulie 2028 și se împlinește în 2033.

Cât de des se întâmplă? Potrivit Capital, în ultimul an și jumătate (până la jumătatea lui 2026) ANAF a emis 467 de decizii de impunere în urma acestor verificări, cu impozite suplimentare de peste 426 de milioane de lei. Pragul de 50.000 de lei arată ținta: diferențe mari între banii care intră și veniturile declarate. Un dar mare depus în cont poate, în teorie, să treacă de acest prag, iar pentru acest caz rar contează lista darurilor și extrasul.

Un caz real: «nu mai posedă acte de la nuntă»

Deciziile prin care ANAF soluționează contestațiile sunt publice, anonimizate. Într-una din mai 2020 (decizia, pe site-ul ANAF), un contribuabil verificat și-a explicat depunerile în numerar și prin banii primiți la cununie, nuntă și botez. Inspectorii i-au cerut «în repetate rânduri» documente care să dovedească sumele, «în raport și de cheltuielile efectuate cu astfel de evenimente». El a răspuns că «nu mai posedă acte de la nuntă sau botez», iar contestația a fost respinsă.

Din caz rămân două lucruri. Primul: nimeni nu a contestat că la nuntă se dau bani, ci suma, care nu putea fi dovedită. Al doilea: dovezile darului sunt puse lângă nunta în sine, adică numărul de invitați și costul ei. O listă de daruri care nu se potrivește cu mărimea nunții ar fi greu de susținut.

Banii de la nuntă la bancă: ce se raportează

Depunerea darului în cont nu e un venit nou și nu se impozitează. Ce trebuie să știți ține de legea împotriva spălării banilor: băncile raportează Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor tranzacțiile în numerar de cel puțin echivalentul în lei a 10.000 de euro, «inclusiv operațiunile care au o legătură între ele» (art. 7 din Legea nr. 129/2019). Raportul e o obligație a băncii, nu o acuzație la adresa voastră.

Aceeași lege le cere băncilor să verifice că tranzacțiile se potrivesc cu profilul clientului, «inclusiv, după caz, la sursa fondurilor» (art. 11). În practică, la o depunere mare în numerar, banca vă poate întreba de unde provin banii și vă poate cere documente; întrebarea nu înseamnă automat o suspiciune (Playtech, septembrie 2026). Fiecare bancă are procedura ei, așa că întrebați dinainte ce vă cere.

• Depuneți banii curând după nuntă, ideal în prima săptămână. O depunere făcută la două zile după nuntă se leagă clar de eveniment; una făcută după un an, din «bani ținuți acasă», mult mai greu.
• Nu împărțiți suma în depuneri mici ca să rămâneți sub 10.000 de euro. Legea adună oricum operațiunile legate între ele, iar fragmentarea arată exact ca lucrul pe care încercați să-l evitați.
• Păstrați chitanța sau extrasul depunerii lângă lista darurilor.
• Aduceți darul cash din străinătate? La intrarea sau la ieșirea din Uniunea Europeană, sumele de 10.000 de euro sau mai mult se declară la vamă, pentru fiecare persoană în parte. Între țările UE nu există această declarație europeană (Comisia Europeană). Amenzile din regulile vamale românești privesc tot intrarea și ieșirea din Uniune, și nu am găsit o obligație românească de declarare pentru drumurile dintre două țări UE. Unele state au însă reguli proprii (Franța, de exemplu, cere declarația și la plecarea spre alte țări UE), așa că verificați regulile țării din care plecați.

Ce dovezi păstrați

Nu există un formular oficial pentru darul de nuntă. Contează să puteți reconstitui, peste câțiva ani, trei lucruri: că nunta a avut loc, câți oameni au fost și cât ați primit.

Cât timp le păstrați? Legea nu fixează o durată pentru dovezile darului. Termenul de prescripție de mai sus dă un reper: cel puțin 6 ani de la nuntă. Dacă depuneți sau folosiți banii abia peste câțiva ani (un avans la casă, o mașină), păstrați dovezile cel puțin 6 ani de la anul în care i-ați depus sau cheltuit, pentru că o verificare a acelui an vă poate întreba de unde au venit. Dacă țineți banii în numerar, acasă, dovezile contează și mai mult, pentru că numerarul nu lasă urme: într-o verificare ulterioară, un sold de numerar «de la nuntă» trebuie explicat, exact ca în decizia de mai sus.

În Celebrum, darul se trece în lei pe fiecare invitat, cu o notă dacă vreți (acolo puteți scrie și sumele primite în euro), lângă lista de invitați și confirmările lor, iar după nuntă descărcați lista completă, în format CSV. Evidența darului e în planul Complet. Nu e un document oficial, dar e chiar lista pe care v-ar cere-o cineva peste ani.

Bani de la părinți și alte sume mari

Nunta vine adesea și cu bani din altă parte: părinții care plătesc restaurantul, bunicii care vă ajută cu avansul la apartament. ANAF a precizat în martie 2025 că sumele date între rude sunt donații sau dar manual, deci neimpozabile, ori, după caz, împrumuturi (precizarea nr. 281/2025, de mai sus). Și aici dovada face diferența:

• un transfer bancar cu o mențiune clară («donație pentru nuntă», «donație pentru avansul locuinței») vorbește singur;
• un împrumut de la familie se dovedește cu un contract scris, chiar și unul simplu, semnat și datat;
• Codul civil cere ca donațiile să se facă prin act autentic, la notar; excepțiile sunt donațiile indirecte și deghizate și darul manual, adică bunurile mobile corporale date din mână în mână, de până la 25.000 de lei (art. 1011 din Codul civil). Cum se aplică regula la sume mari de bani, în numerar sau prin transfer, e o întrebare pentru un notar sau un avocat, nu pentru un blog de nunți.

Bani de la stat la căsătorie?

Nu mai există, la nivel național. Legea nr. 396/2006 dădea familiilor în care ambii soți erau la prima căsătorie un sprijin unic, echivalentul în lei a 200 de euro. Legea a fost abrogată în 2010, prin art. 15 din Legea nr. 118/2010, legea măsurilor pentru restabilirea echilibrului bugetar. Dacă dați peste un articol care spune că «statul dă bani la căsătorie», e o informație veche.

Când merită un consultant fiscal

• ați primit sume mult peste veniturile voastre obișnuite și le țineți în numerar;
• cumpărați o locuință sau o mașină cu darul și cu bani de la părinți;
• unul dintre voi locuiește sau lucrează în altă țară, unde regulile fiscale pot fi altele;
• ați primit deja o notificare sau un aviz de verificare de la ANAF.

În rest, regula e simplă: darul nu se declară și nu se impozitează, iar o listă bună și un extras bancar vă țin liniștiți. Dacă invitații vă întreabă cât se cuvine să dea, trimiteți-le ghidul despre cât se dă la nuntă; pentru partea cealaltă a socotelii, vedeți cât costă o nuntă.