Tradiții de nuntă românești: ce înseamnă și ce se mai păstrează

Nunta românească are câteva tradiții care se păstrează aproape peste tot: cererea în căsătorie și întâlnirea familiilor, alegerea nașilor, cununia civilă urmată de cea religioasă, luatul miresei de acasă, hora, furatul miresei, darul în plic, tortul la miezul nopții și ciorba de potroace spre dimineață. Restul diferă mult de la o regiune la alta.

Le-am adunat pe toate, în ordinea în care se petrec, cu ce înseamnă, ce se mai face azi și ce puteți lăsa deoparte fără să supărați pe nimeni. Am văzut multe nunți, de la cele de 400 de invitați din Moldova la cununii de 40 de oameni într-o curte din Ardeal, și o regulă se confirmă mereu: tradițiile frumoase sunt cele pe care le alegeți voi, nu cele bifate din obligație.

Înainte de nuntă: cererea, pețitul și nașii

Cererea și întâlnirea familiilor

Pe vremuri, pețitul era o vizită formală: familia băiatului, uneori cu un pețitor priceput la vorbă, mergea la casa fetei ca să «ceară mâna» ei de la părinți. Se discuta zestrea, se bătea palma, apoi urma logodna. Azi, cererea e de obicei un moment în doi, iar «pețitul» a rămas o cină la care cele două familii se cunosc și vorbesc despre dată, buget și lista de invitați. Dacă părinții voștri țin la gestul vechi, mirele poate cere totuși, simbolic, binecuvântarea tatălui miresei. Se bucură mai mult decât recunosc.

Nașii, cei mai importanți oameni de la nuntă după voi

Nașii sunt un cuplu căsătorit (de obicei) care vă «cunună»: vă țin lumânările la slujbă, semnează ca martori la starea civilă și devin, după tradiție, părinții voștri spirituali. Legătura nu se oprește la nuntă. Nașii vă botează adesea primul copil și sunt chemați la toate momentele mari ale familiei.

Ce fac nașii, de obicei:

• cumpără lumânările de cununie (adesea împodobite în tema nunții) și, în multe zone, verighetele sau o parte din ținuta de biserică;
• stau la masa mirilor sau la o masă de onoare lângă ea;
• conduc hora, răscumpără mireasa furată și, la miezul nopții, o «dezvelesc» (nașa îi ia voalul);
• dau un dar mai mare decât ceilalți invitați.

Nu există o regulă scrisă despre cât plătesc nașii. Am văzut nași care au acoperit formația și nași care au venit doar cu darul, fără ca nimeni să se supere. Important e să vorbiți deschis din timp. Despre sume vă spunem mai multe în ghidul despre cât se dă la nuntă.

Cununia civilă și cununia religioasă

În România, căsătoria legală e cea de la starea civilă. Potrivit Codului civil, art. 259 alin. (3), cununia religioasă se poate face numai după cea civilă. De aceea multe cupluri fac civila cu câteva zile sau săptămâni înainte, cu familia apropiată și nașii, iar altele o fac în aceeași zi, dimineața. Actele și termenele sunt explicate în ghidul despre actele pentru cununia civilă.

Cununia religioasă ortodoxă are propriul calendar: nu se face în posturi, în Săptămâna Luminată, în zilele marilor sărbători și, de regulă, miercurea și vinerea. Pentru 2027 am pus toate datele într-un singur loc, în calendarul zilelor fără nunți.

Ziua nunții, de dimineață: mireasa, mirele și bradul

Pregătirea miresei

Dimineața, mireasa se pregătește acasă (sau, tot mai des, la hotel) cu mama, nașa și prietenele. Pe vremuri, fetele o «gătau» cântând, iar momentul era plin de emoție: mireasa își lua rămas-bun de la casa părinților. Azi a rămas un ritual frumos pentru fotograf: rochia, voalul, pantofii, uneori o scrisoare de la mire.

Bradul de nuntă

În Oltenia, Muntenia și Banat se păstrează, mai ales la sat, bradul de nuntă: un brad (sau un pom) împodobit cu panglici, flori și clopoței, purtat de alai sau pus în curtea miresei. Bradul, veșnic verde, simbolizează viața lungă și tinerețea. În multe sate, fratele de mire are grijă să nu fie furat de nuntași; dacă îl pierde, trebuie să-l răscumpere (spotmedia.ro). În unele zone, steagul de nuntă joacă un rol asemănător.

Luatul miresei

Mirele pleacă de acasă cu alaiul (părinți, prieteni, uneori lăutari) și merge să-și ia mireasa. La ușă, prietenele sau frații miresei îi «blochează» drumul: îi cer bani, un dans, o promisiune sau o probă amuzantă. Apoi tatăl miresei o «predă» mirelui, iar alaiul pornește spre nași și de acolo spre biserică. În orașe, momentul s-a scurtat la o vizită cu fotograful și un pahar de șampanie, dar familiile țin mult la el.

Slujba cununiei: ce se întâmplă în biserică

Slujba ortodoxă are două părți, logodna și cununia propriu-zisă (textul slujbei, ROEA):

1. 1Inelele. Preotul binecuvântează verighetele și le pune pe degetele mirilor, iar nașul le schimbă de trei ori între ei.
2. 2Lumânările. Nașii țin lumânările aprinse pe toată durata slujbei.
3. 3Cununiile. Preotul pune pe capul mirilor două cununi (coroane), semn al cinstei și al responsabilității pentru noua familie. Nașii le țin deasupra capului mirilor.
4. 4Paharul comun. Mirii beau pe rând din același pahar cu vin, semn că vor împărți de acum bucuriile și greutățile.
5. 5Înconjurarea mesei. Preotul îi poartă pe miri de trei ori în jurul mesei din mijlocul bisericii, în timp ce se cântă «Isaie, dănțuiește». Este primul lor drum împreună.

La ieșirea din biserică, invitații îi întâmpină pe miri cu boabe de grâu sau orez, petale și bănuți, aruncate pentru belșug și noroc. Unele biserici nu mai permit orezul pe treptele lor, așa că întrebați preotul și, la nevoie, înlocuiți-l cu petale.

Petrecerea: hora, furatul miresei, darul și tortul

Intrarea și hora

La restaurant, mirii sunt primiți de părinți cu pâine și sare (în unele zone și cu un pahar de vin), apoi urmează primul dans. Imediat după, sau între feluri, vine hora: toți invitații se prind într-un cerc mare, cu mirii și nașii în mijloc. Hora miresei e momentul în care și bunicii, care nu mai dansează la nimic altceva, se ridică de pe scaun. Urmează sârbe, învârtite sau brâuri, după regiune.

Furatul miresei

Pe la jumătatea serii, prietenii mirelui (sau ai miresei) o «fură» pe mireasă și o duc într-un bar din apropiere sau într-un colț al sălii. Nașul și mirele trebuie să o răscumpere: cu băutură, un cântec, un dans sau bani. E un joc, nu o tradiție de respectat cu orice preț. Dacă o păstrați, stabiliți dinainte cât durează (30-40 de minute e suficient) ca să nu se răcească friptura.

Darul

Invitații dau darul în plic, de obicei bani, nu obiecte. În multe locuri plicul se lasă într-o cutie la intrare sau se dă la masa mirilor spre sfârșitul serii. În unele sate din Moldova și Oltenia se mai păstrează strigarea darului: un om al nunții anunță cu voce tare cine și cât a dat. Sumele diferă mult de la un oraș la altul; calculatorul nostru vă dă un punct de plecare.

Tortul și dezvelirea miresei

Pe la miezul nopții, nașa îi scoate miresei voalul și, în unele zone, îi pune pe cap o basma, semn că a devenit nevastă. Tot atunci se aruncă buchetul (cine îl prinde, se mărită prima) și se taie tortul, de cele mai multe ori cu artificii reci și cu toată sala în jur.

Ciorba de potroace

Spre dimineață, după o noapte de dans, se servește ciorba de potroace, din măruntaie de pasăre, acrită cu borș. E cea mai «tenace» tradiție a nunții românești: chiar și cuplurile care renunță la furatul miresei o păstrează (bzi.ro). Unele familii o servesc a doua zi, la masa cu cei apropiați.

Diferențe pe regiuni

Dacă voi sunteți din regiuni diferite (o mireasă din Iași și un mire din Timișoara, de exemplu), alegeți câte un moment din fiecare parte. Familiile apreciază mult gestul.

Ce e modern azi

Multe cupluri din 2026 și 2027 păstrează esențialul (nașii, slujba, hora, darul, tortul) și renunță la ce li se pare forțat. Tendințele pe care le vedem cel mai des:

• cununia civilă în locație, în aceeași zi cu petrecerea, unde primăria permite;
• mai puțini invitați și mese mai bine gândite, cu un plan de așezare la mese făcut din timp;
• invitații online cu confirmare, pe lângă cele tipărite pentru bunici;
• furatul miresei scurtat sau înlocuit cu un joc cu nașii;
• brunch a doua zi în locul petrecerii de potroace, cu cei apropiați.

Pe site-ul nunții voastre din Celebrum puneți programul zilei, locurile (biserica, restaurantul) și povestea voastră, iar invitații confirmă direct de acolo, fiecare cu linkul lui personal.